Arhivă | Septembrie 2014

Deconstrucţia în Povestea lui Harap – Alb şi a crudului Spân de George Cuşnarencu

harap

George Cuşnarencu foloseşte abil alternarea de planuri temporale şi de perspective narative, construind drama nu liniar-cronologic, ci ca un fel de sandviş din felii suprapuse. Virtuozitatea nu exclude jocul şi parodia, umorul grotesc, slujind însă observării şi ascultării realităţii.

Eugen Simion menţionează că George Cuşnarencu alternează cu abilitate planurile temporale, evită cronologia liniară, amestecă mitologia cu viaţa de toate zilele, literatura Science Fiction cu literatura realistă, sublimul cu grotescul şi melodrama cu tragedia, citează din cărţi şi se citează pe sine ca personaj sub numele de pe coperta, prezentându-şi modelele literare şi modelele de existenţa. Elementul inedit este ironia ce însoţeşte jocurile povestirii.

Un exemplu elocvent este Povestea lui Harap – Alb şi a crudului Spân în care procedeul de bază care construieşte opera este deconstrucţia. Acest procedeu constă în  reinterpretarea unui subiect, a unei teme, chiar şi a unei întregi opere dintr-o altă perspectivă, cea postmodernistă, în cazul nostru.  George Cuşnarencu realizează o poveste în care alternează perfect sarcasmul cu ironicul, modernul cu tradiţionalul. Opera este, de fapt,  o reinterpretare a poveştii lui Ion Creangă din perspectivă postmodernistă sau o poveste modernizată, cum ar spune alţii.

Harap-Alb este, aici, numit flăcău despre care ştie toată lumea că-l atrage la castelul lui Roşu-Împărat domnișoara, posesoarea unei zestre frumuşele. De asemenea, este interesant de menţionat că acest castel nu e unul asemenea din poveşti, dar e blocul P-15, în noul cartier  Roşia-Montana. Autorul oferă detalii despre apartamentul în care locuieşte împăratul: „Trei camere cu dependinţe, decomandate. Linoleum pe jos. Pereţii din b.c.a.” Aceste detalii despre motivul plecării flăcăului la apartamentul din noul cartier, descrierea apartamentului sunt primele exemple de deconstrucţie, adică la baza acestora se află informaţiile „reale” furnizate de Creangă.

Implicaţii postmoderniste se observă şi la nivelul limbajului. Flăcăul fluieră (element folcloric) melodia de toţi cunoscută „I want an operator/ for my pocket calculator” (element postmodern). Această tendinţă e lesne de observat şi din dialogul lui Harap-Alb cu Spânul

„- Puştiule, zice Spânul, ai un foc?

–  Sorry, zice Harap-Alb, nu fumez”

Jocul textual postmodern se construieşte în jurul poveştii lui Creangă,relevând acelaşi subiect,dar transmițând un alt mesaj. Este o lume similară lui Creangă, dar modalitatea abordării subiectului o face să fie o operă cu tentă ironico-sarcastică.

Convenţia pragmatică  din aceste două texte este diferită prima având scopul de a prezenta o poveste cu final fericit, a doua cu scopul de a ironiza cele povestite de Creangă.

În general, prozele în regim alegoric dispun de o mai mare putere de semnificare decât cele în regim realist şi nu doar din pricina deschiderii semantice proprii alegoriei, dar şi pentru motivul că prozatorul însuși pare să fie mai mult un intuitiv cu imaginaţie libera decât un analitic cu memorie reportericească.

„Postmodernul, precizează Cărtărescu în Postmodernismul românesc , nu creează, ci mimează, ia in derâdere, fantazează” şi are perfectă dreptate. exemplu elocvent fiind şi textul lui George Cuşnarencu.

Acțiune cu tinerii

10544234_10202287021688203_712399944251143890_o

Tânărul de azi este activ, cu inițiativă, cu potențial, îmbrățișați de o dorință arzătoare de a face o schimbare în comunitatea din care vin. Astfel caracterizează echipa de organizatori ai ȘCOLII PENTRU DEMOCRAȚIE participanții din acest an. Iar aceștia, la rândul lor,  sunt impresionați de calitatea seminariilor, dar și de vorbitorii cu nume mare în România.

Doina: Care este diferența dintre cele trei ediții ale Școlii pentru democrație pe care le-a organizat EXPERT FORUM?

Septimius (organizator): Școala pe lângă tema generală care este democrația, mai are și o temă specifică, care  se discută la seminarii. Dacă anul trecut a fost corupția, anul acesta a doua temă este clientelismul. De asemenea, vobitorii de la ediția a III-a sunt mai mult din afară și cred că informația transmisă este una mai complexă, pentru că nu toți judecătorii vorbesc deschis despre problemele justiției ca  Cristi Danileț.

Doina: Care sunt așteptările dvs. de la participanți?

Septimius: Bineînțeles, că vreau o colaborare și după finalizarea acestei săptămâni minunate petrecută la munte. Tinerii pe care i-am selectat din cei peste o sută de candidați, credem noi, sunt cei mai buni lideri care vor face proiecte și vor continua să facă o schimbare, pentru că noi chiar putem face aceasta.

10662187_10202287035648552_5164640517619488244_o

Doina: Crezi că participarea la Școala pentru democrație va genera niște schimbări în comunitatea ta?

Cătălin (participant): Da, mă voi implica și mai mult. Această școală mă face să-mi doresc mult mai multe în comunitate, voi continua să contribui la dezvoltare prin voluntariat, organizații, dar și prin a ajuta oamenii pe care îi cunosc.

Doina: Cât de importantă este experiența obținută la Școala pentru democrație?

Cătălin: Este, într-adevăr, importantă. Mă face să-mi definesc noțiunile legate de democrație și de stat pe care le cunoșteam, văd informația aplicată.

Doina: Care au fost vorbitorii care te-au impresionat cel mai mult?

Cătălin: Toți au fost foarte buni, dar Ovidiu Vanghele și Cristi Danileț au fost savuroși.

Într-adevăr, cei 21 de tineri din Republica Moldova și România savurează discursuri și seminarii de un profesionalism extraordinar, motivând tinerii să fie împotriva clientelismului, populismului, extremismului și corupției.

10623329_10202287004447772_7835240675164091106_o

Cădere fără strigăt

terapie

Se-nghesuie fulgii

în parcul singuratic,

în timp ce tu te uiţi cum ninge

deşi …

ninge tăcerea ta,

inima ta,

dragostea ta,

Ningi tu şi lumea ta…

 

Liniştea albă te  cuprinde,

Tăcerea răstignită te alintă,

Căci lucruri care odată te-au iubit

Azi au plecat din sufletul tău pustiit…