Arhivă | Aprilie 2013

REFLECŢIE

singuratate-2

Spune-mi  ce rost mai are viața

când viața-i pustie?

Spune-mi de ce mai trăiesc

când totul se năruie?

Spune-mi de ce-i frumos afară

când toți sunt cuprinși de ură?

Spune-mi bine va mai fi

pe astă lume?

Spune-mi de ce-s tradată

de îndată ce eu, eu nu trădez?

Spune-mi de ce iubesc

când tu mă iubești şi n-am nevoie de nimeni?

Spune-mi de ce te am

dacă nu-mi e de-ajuns?

Spune-mi de ce sunt fericită

dacă setea asta e de nestins?

Spune-mi de ce am tot

şi încă mai vreau ceva?

Spune-mi de ce suntem făcuţi din dor?

Spune-mi de ce sub cer de înger

OAMENII SUNT  FALŞI?

 

 

 

 

Totul e mamă…

images (2)

 

 

Tremură ramura…tremură și frunza

Și dorul, dorul de mamă tremură.

E pustie inima fără a ei alinare

și ziua e fără a ei cântare…

 

 

E veșnică iubirea de ființa cea scumpă

Și veșnică va fi și ea, mama cea dragă.

O dragoste mai pură decât asta

N-are să mai existe în lume aceasta.

 

Venerăm bunătatea inimii ei,

Lăudăm cu dragoste şi munca ei,

Dar..ne amintim mereu de cuvintele ei?

Ce soartă au poțele-n a noastră viață?

 

Nu știm, nu știm  s-o ascultăm…2644_59105802905_327223_n

Nu știm s-o alinăm…

Și nici măcar să-i mulțumim

În de-ajuns nu știm.

 

Abia mai târziu, mult mai târziu

Înțelegem a ei trudă, grijă și teamă.

Abia mai târziu, mult mai târziu.

Înțelegem că totul se cuprinde -n cuvântul de mamă…